Economistul Viorel Gîrbu pentru INFODEBIT: Criza epidemiologică surprinde sistemul național de ocrotire a sănătății într-o situație dificilă

Actuala criză epidemiologică din lume exercită o presiune majoră asupra domeniului ocrotirii sănătății. Performanța sistemului medical național în gestionarea situației din țară la acest capitol va determina implicit și severitatea impactului social și economic asupra populației. Pentru anul 2019 produsului intern brut a atins valoarea de 210,1 miliarde lei în prețuri curente de piață. Pronosticurile indicatorilor macroeconomic pentru anul curent presupun o creștere a acestui indicator de ordinul a 3,8%, implicit, în condițiile unor mărimi comparabile a prețurilor (inflație 0%), economia națională se anticipează să crească cu aproximativ 8 mld. Lei. Incapacitatea atingerii acestei performanțe economice semnifică stagnarea nivelului de bunăstare economică a cetățenilor țării, dar și ratarea unor venituri suplimentare ale bugetului de stat. În cazul unui impact semnificativ al crizei epidemiologice care ar duce la stagnarea economiei naționale, veniturile bugetului consolidat central din impozite, taxe, contribuții și prime de asigurări obligatorii vor rata sume de ordinul a 2,3 mld. Lei în condițiile puterii de cumpărare a leului moldovenesc din anul trecut. Este imperativ necesar pentru autoritățile naționale să minimizeze impactul crizei epidemiologice, evitând transformarea acesteia într-o criză economică și socială de lungă durată. Importanța acestei acțiuni rezidă nu doar din perspectiva unor venituri fiscale ratate în anul curent, ci, în special datorită faptului că odată aduse în faliment, întreprinderile sau chiar sectoarele strategice ale economiei naționale vor reveni la nivelul de dinainte de criză într-o perioadă lungă de timp. Este suficient de menționat la acest capitol că Republica Moldova a reușit atingerea unii nivel comparabil de dezvoltare economică (în expresia PIB per capita) cu nivelul din anul 1989 doar după trecerea dintre milenii, or, volumul producție în anumite sectoare a economiei național este încă inferior față de cât a fost în perioada de raportare.

Sectorul sănătății se plasează pe poziția 3, de rând cu sectorul serviciilor în domeniul economic, în lista de prioritizare a alocării mijloacelor publice în cadrul bugetului consolidat central.


Pe durata timpului, sectorul ocrotirii sănătății a trecut prim schimbări care au influențat numărul instituțiilor medicale finanțate din mijloace publice, dar și a personalului care activează în sector.


În perioada 2000-2017 numărul spitalelor s-a diminuat de la 132 la 87 de unități, pe când numărul spitalelor private a fost pe o traiectorie ascendentă. Similar, s-a diminuat numărul cadrelor medicale, dar începând cu anul 2006 acest indicator se află pe o traiectorie general ascendentă, astfel numărul medicilor la 10 mii locuitori a înregistrat chiar o ușoară îmbunătățire. Totuși, dacă în perioada 2006-2017 numărul spitalelor publice nu a suferit schimbări esențiale, numărul paturilor în spitale la 10 mii de locuitori a înregistrat o diminuare consistentă, în special în perioada 2012-2017. Indicatorul care vizează numărul paturilor la 10 mii de locuitori s-a diminuat în perioada vizată cu peste 10 unități de la 62,3 unități în 2012 la 51,9 unități în 2017.


Lipsa unor progrese vizibile în finanțarea sectorului public de ocrotire a sănătății este compensată prin reducerea volumului beneficiilor oferite de către acesta.

Situația în sfera domeniului ocrotirii sănătății, aflată plenar în gestiunea mediului privat, a înregistrat evoluții chiar mai negative. Comerțul cu amănuntul a produselor farmaceutice este de ordinul a 7% din total. Pentru anul 2018 cifra de afaceri în acest sector a fost de ordinul a 3.1 mld. lei. Importurile de produse farmaceutice s-au cifrat la 244,9 mil. USD, iar soldul (deficitul) urmare activităților de import/export a fost în mărime de 172,9 mil. USD (mărime relativ stabilă începând cu anul 2008).


Totuși, chiar și în prezența unei piețe de desfacere interne mari, performanța agenților economici naționali activi în sector este modestă. Numărul agenților economici activi în domeniul fabricării produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice a scăzut cu o treime în perioada 2014-2018. Valoarea producției și serviciilor oferite pe piață de aceștia fiind de ordinul a 16% din volumul total al comețului cu amănuntul cu produse farmaceutice în anul 2018.
 

Preluarea parțială sau integrală a materialului se face doar cu indicarea sursei active www.infodebit.md, iar pentru publicațiile tipărite - Biroul istoriilor de credit Infodebit.