Exportul net de bunuri înregistrează un deficit structural persistent în cadrul economiei naționale. În intervalul 2014-2024, acesta s-a situat între 37 miliarde lei (2016) și 83,4 miliarde lei (2024). În termeni relativi, deficitul comercial a variat între 23% și 31% din PIB, fără o tendință de corecție. Deși PIB-ul nominal s-a dublat aproape în această decadă, de la 132 miliarde lei în 2014 la 324 miliarde lei în 2024, dependența de importuri s-a adâncit proporțional, deficitul comercial apropiindu-se de o dublare în termeni nominali. Această dinamică semnalează o creștere economică susținută preponderent de consum intern și investiții, nu de performanța sectorului exportator.

Aspectele legate de performanța exporturilor economiei naționale sunt reflectate de analiza FMI. Raportul în cauză atestă că exporturile brute au crescut cu 52% între 2014 și 2024, grație intrării în vigoare a Zonei de Liber Schimb Aprofundate și Cuprinzătoare cu UE în 2016. Ponderea UE în totalul exporturilor a urcat de la 53% la 67%, România devenind principalul partener comercial. Această reorientare s-a produs însă preponderent pe cale intensivă, adică prin majorarea volumelor de produse deja existente pe piețele europene, nu prin diversificarea sortimentului sau a destinațiilor. După vârfurile din 2021-2022, exporturile au intrat în declin, afectate de războiul din Ucraina și de blocajele logistice regionale.

Diversificarea exporturilor rămâne un punct sensibil. Numărul de produse exportate și al destinațiilor a crescut în ultimul deceniu, dar indicatorii de concentrare — implicit ponderea primelor zece produse în totalul exporturilor — relevă o dependență accentuată de un număr restrâns de bunuri și piețe de desfacere. În comparație cu alte economii din regiune, Moldova dispune de o bază exportatoare îngustă.

Rata de supraviețuire a relațiilor de export denotă că relațiile comerciale cu UE sunt mai durabile, cu o rată de supraviețuire de circa 60% după primii trei ani, față de 50% pe piețele non-UE. Cu toate acestea, durata medie a unei relații comerciale este de doar trei ani, iar riscul de abandon în primii doi ani este foarte ridicat, ceea ce denotă costuri de intrare mari și capacități competitive limitate ale firmelor autohtone.

Calitatea și complexitatea exporturilor, așa cum relevă raportul FMI, sunt limitate. Valoarea unitară aferentă poziției mediane din nomenclatorul bunurilor exportate este de 0,3 pentru Republica Moldova, mărime inferioară comparativ cu media UE de 0,5. Produsele cu valoare unitară ridicată se concentrează în segmentul componentelor auto, în special scaune auto, și al confecțiilor integrate în lanțurile valorice europene. În cadrul spațiului produselor, avantajul comparativ revelat al Moldovei se află preponderent în zone periferice, respectiv agricultura și textilele, departe de grupul produselor sofisticate, cum ar fi produsele chimice, mașinile și produsele electronice. Indicele de Complexitate Economică a scăzut la mijlocul anilor 2010, recuperând ulterior datorită DCFTA, însă fără o schimbare structurală autentică. Numărul produselor cu avantaj comparativ revelat a scăzut de la 128 în 2014 la 122 în 2023, iar oportunitățile de diversificare imediată, bazate pe competențe existente, sunt limitate.

În concluzie, Moldova se confruntă cu un deficit comercial structural profund, care nu poate fi contracarat doar prin creșterea exporturilor brute atât timp cât structura acestora rămâne concentrată în segmente cu valoare adăugată modestă. Țara se află la un punct de cotitură al modelului său exportator, iar pentru a valorifica potențialul aderării la UE și a reduce vulnerabilitatea externă, sunt necesare reforme structurale țintite ale economiei naționale.

Opiniile exprimate în acest articol aparţin autorului şi nu reprezintă neapărat și părerea Biroului Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report”. Este permisă preluarea parțială sau integrală a materialului cu indicarea sursei active www.infodebit.md, iar pentru publicațiile tipărite - Biroul istoriilor de credit INFODEBIT.