Sectorul serviciilor din Republica Moldova este cel mai mare contribuitor la formarea Produsului Intern Brut (PIB), fiind principalul pilon economic al țării. Aportul acestui sector asupra nivelului de trai al populației, din perspectiva preferințelor de consum, este totuși mic, coeficientul de ponderare în calculul indicelui prețurilor de consum fiind de 0,28. Această realitate menține în umbră evoluțiile din cadrul acestui sector pentru percepția publică. Un indicator care denotă situația sectorului vizat este rata inflației. Pe ultimele 12 luni disponibile (mai 2025 – aprilie 2026), prețurile serviciilor au crescut, în medie, cu circa 11,6% față de perioada similară a anului precedent, față de 6,8% pentru indicele general al prețurilor de consum. Examinat la un interval mai lung de timp, rata inflației la servicii este mai mult decât dublă față de rata inflației la mărfurile nealimentare și circa 30% mai mare decât rata inflației la produsele alimentare, evoluție conturată în special urmare a creșterii rapide a prețurilor resurselor energetice în perioada vizată.

Volumul vânzărilor este un alt indicator care denotă dinamica internă din cadrul acestui sector al economiei. Pe durata ultimelor 12 luni disponibile (mai 2025 – aprilie 2026), după ajustarea la inflația generală a prețurilor de consum (IPC mediu de 106,8 față de perioada similară a anului precedent), activitățile economice din cadrul acestui sector cu creștere reală robustă sunt serviciile suport pentru afaceri (servicii de secretariat, administrare și suport extern pentru companii), cu o creștere reală de peste 73,7% față de anul precedent, urmate de serviciile veterinare (+57,1%), managementul și consultanța administrativă a companiilor (+53,8%), activitățile organizațiilor asociative (+41,8%), creația artistică (+40,5%) și serviciile de forță de muncă/recrutare (+39,8%). Tot în zona de creștere reală solidă se situează depozitarea și logistica (+38,7%), tranzacțiile imobiliare (+34,4%), asigurările (+33,7%) și activitățile de închiriere-leasing (+32,4%). Aceste rezultate confirmă o tendință structurală: economia se reorientează către servicii destinate companiilor — externalizare administrativă, consultanță managerială, resurse umane, logistică și servicii financiare — alimentată de investiții, digitalizare și conformarea la standardele europene, care cresc cererea de astfel de servicii independent de evoluția prețurilor.

Restaurantele și alimentația publică (+18,9%), activitățile editoriale (+17,1%), transportul aerian (+27,3%), poșta și curieratul (+15,4%), arhitectura/ingineria (+14,5%), ospitalitatea (+13,1%) și sănătatea privată (+11,7%) mențin o creștere reală pozitivă, dar mai modestă (între 10 și 27% față de perioada similară a anului precedent). Aceasta arată că revenirea consumului de servicii — în special HoReCa și turism — continuă, dar într-un ritm mult mai lent decât în 2022-2023. Practic, sectoarele respective au crescut foarte mult în termeni nominali imediat după pandemie și șocul prețurilor, iar acum cresc dintr-o bază deja consolidată.

O serie de sectoare arată creșteri nominale care, ajustate la inflație, devin nesemnificative sau negative: comerțul cu amănuntul (+5,0%), investigațiile și protecția (+4,6%), producția și difuzarea de programe media (+3,9%), turismul organizat (+3,4%), învățământul privat (+2,1%), comerțul cu ridicata (+1,1%), activitățile juridice și de contabilitate (+1,1%), serviciile informatice (+0,8%) și comunicațiile electronice (−0,3%) practic stagnează sau sunt pe zero în termeni reali. Mai îngrijorător, cercetarea-dezvoltarea (−4,3%), publicitatea/studiul de piață (−4,9%) și activitățile auxiliare pentru intermediere financiară și asigurări (−9,6%) înregistrează scăderi reale față de anul precedent — sectoare în care creșterea nominală a vânzărilor nu a ținut pasul nici cu inflația generală.

Tabloul de ansamblu arată o economie a serviciilor care continuă să crească, fiind în același timp puternic polarizată. Motorul real al creșterii sunt serviciile B2B (business-to-business) — consultanță, externalizare, logistică, imobiliare, asigurări, resurse umane — susținute de fluxuri de investiții, perspectivele de integrare europeană a țării și nevoia firmelor de a-și profesionaliza operațiunile. În schimb, sectoarele orientate spre consumul casnic curent (comerț cu amănuntul, comunicații, învățământ privat) sau spre cercetare și marketing, care depind de bugete discreționare ale firmelor mici și ale populației, rămân în urmă în termeni reali — semn că, după valul inflaționist din 2022-2023, puterea de cumpărare nu a recuperat suficient pentru a susține o creștere reală a acestor servicii. De asemenea, decelerarea reală a HoReCa și turismului sugerează o normalizare după boom-ul post-pandemic, nu neapărat o problemă structurală. Per ansamblu, economia moldovenească pare să se îndrepte gradual către un model bazat pe servicii cu valoare adăugată mai mare pentru companii, în timp ce segmentele tradiționale de consum și serviciile profesionale legate de cercetare/marketing rămân vulnerabile la presiunea inflaționistă persistentă.

Opiniile exprimate în acest articol aparţin autorului şi nu reprezintă neapărat și părerea Biroului Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report”. Este permisă preluarea parțială sau integrală a materialului cu indicarea sursei active www.infodebit.md, iar pentru publicațiile tipărite - Biroul istoriilor de credit INFODEBIT.