Expertul economic Viorel Gîrbu pentru INFODEBIT: Nivelul de trai în mun. Chișinău se apropie de standardele europene, în restul țării se trăiește, conform cifrelor, ca în Africa Subsahariană

Expertul economic Viorel Gîrbu pentru INFODEBIT: Nivelul de trai în mun. Chișinău se apropie de standardele europene, în restul țării se trăiește, conform cifrelor, ca în Africa Subsahariană

Faptul că Republica Moldova este o țară mică, care poate fi traversată cu autoturismul în doar câteva ore, nu exclude existența unor contraste impunătoare în interiorul ei. Distanța geografică redusă între regiunile țării plasează locuitorii Republicii Moldova, în plan economic, la distanțe geografice mult mai mari. Ultimele date disponibile denotă un nivel de dezvoltare economică a municipiului Chișinău, estimat din perspectiva PIB per capita, demn chiar și de statele membre ale UE, cel puțin la limita minimă a indicelor atestați în anul 2020. Astfel, valoarea acestui indicator pentru mun. Chișinău a fost în perioada de referință de 180,1 mii lei, în prețuri curente, sau echivalentul a 10,4 mii dolari SUA. Valoarea indicatorului vizat pentru Bulgaria, cea mai săracă economie din cadrul UE, a fost chiar un pic inferioară, de 10,1 mii dolari SUA. Totuși, pentru celelalte regiuni ale țării nivelul de dezvoltare economică estimat în modul descris mai sus nu se ridică nici până la un sfert din mărimea atestată în cazul mun. Chișinău.

Pentru regiunea de nord mărimea PIB per capita, în prețuri curente, a reprezentat în anul 2020 doar 24% din valoarea atestată în capitală, și de 21% -22% în cazul regiunilor de sud și respectiv centru ale țării. Astfel, deși capitala, cel puțin în plan economic, se apropie cu încredere de UE, nivelul de dezvoltare economică al restului țării este caracteristic unor state din regiunea sub sahariană, precum este spre exemplu Republica Congo (5,5 mii distanță de Chișinău) sau Kenya (8 mii km de capitala țării noastre).

Situația dată nu reprezintă o excepție, ci mai degrabă o tendință în continuă desfășurare. Dacă în anul 2014 PIB-ul generat în mun. Chișinău a reprezentat 56% din PIB-ul la nivel național, în anul 2020 acesta a ajuns să reprezinte deja 60%.

Structura valorii adăugate generate pe activități economice reduce totuși și din această vagă speranță de apropiere de nivelul UE a țării. Capitala țării, deși formal înregistrează un nivel ridicat de dezvoltare economică, mai mult parazitează pe seama restului țării decât acționează ca un motor de dezvoltare pentru economia națională. Dacă pentru restul țării nivelul inferior de dezvoltare economică se explică prin ponderea ridicată în totalul valorii adăugate a sectorului agricol, Moldova fiind în continuare o țară mai mult rurală, populația urbană reprezentând mai puțin de jumătate din populația țării. În mun. Chișinău cel mai mare aport la formarea valorii adăugate îl exercită sectorul de comerț, urmat de sectorul de construcții. În acest sens structura economică la nivelul mun. Chișinău poate fi caracterizată ca fiind asigurată parțial din contul restului țării. De cealaltă parte, ponderea unor sectoare economice care să producă un efect opus, de catalizare a capacităților productive existente în restul țării, precum poate fi industria prelucrătoare, sectorul IT, activități financiare și de asigurări, sau activități științifice au contribuit cu mai puțin de o treime în formarea valorii adăugate a mun. Chișinău în anul 2019.

Preluarea parțială sau integrală a materialului se face doar cu indicarea sursei active ww.infodebit.md, iar pentru publicațiile tipărite - Biroul istoriilor de credit INFODEBIT.