Datele Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice pentru 2025 arată că venitul disponibil mediu lunar pe persoană a atins 5.767 lei (294 euro), cu 64% mai mult față de 2021 în termeni nominali — și cu 76% mai mult exprimat în euro, datorită aprecierii cumulative a leului. Câștigul real rămâne, însă, parțial iluzoriu: inflația record de 28,7% din 2022 a erodat o parte substanțială a avansului nominal, iar decalajul față de Uniunea Europeană se menține abrupt.

Potrivit datelor oficiale publicate de Biroul Național de Statistica, venitul disponibil mediu lunar per persoană a urcat la 5.767 lei (294 euro) în 2025, față de 3.510 lei (167 euro) în 2021 — o creștere nominală de +64% în lei și +76% in euro. Ajustat pentru inflație — care a cumulat 64,7% în perioada 2021-2025 (cu vârful de 28,7% în 2022) —, câștigul real în lei este practic nul: venitul real a scăzut cu 5,9% în 2022 față de 2021, recuperând apoi treptat (+1,9% în 2023, +2,7% în 2024, +1,3% în 2025), astfel ca în 2025 venitul real în MDL se situează la aproximativ același nivel ca în 2021 (-0,3%). Tabloul este nuanțat și de convergenta economică de ansamblu: PIB-ul per capita al Republicii Moldova (prețuri curente) a urcat de la 5.230 USD (prețuri curente) în 2021 la 8.240 USD in 2025 (prognoză), echivalentul unei creșteri de +58% în numai patru ani. Comparativ, PIB-ul mediu per capita al UE-27 se situa la circa 38.440 USD în 2021 și 44.800 USD în 2025. Convergența PIB a trecut astfel de la 13,6% din media UE în 2021 la 18,4% în 2025 — un progres real, dar care reflecta in principal efectul statistic al inflației ridicate asupra PIB nominal și aprecierea leului, mai degrabă decât o creștere economică susținută: creșterea reală a PIB a fost de 5,9% in 2022, 0,7% și 0,1% în 2023/2024 și 2,4% în 2025. Notă: cifra pentru 2024/2025 este afectată de revizuirea populației pe baza Recensământului din 2024, care a redus numitorul demografic utilizat în calculul per capita.

În termeni de convergență a venitului disponibil al gospodăriilor, venitul anual per persoană în Moldova reprezenta circa 11% din mediana europeană în 2021 (2.013 euro față de ~18.014 euro mediana UE), urcând la circa 16% în 2025 (3.532 euro față de ~22.000 mediana UE) — un avans de aproape 5 puncte procentuale în patru ani, de la o bază extrem de joasă. Ceea ce explică această recuperare în pofida stagnării venitului real în lei este revalorizarea leului moldovenesc față de euro: cursul a trecut de la 20,93 lei/euro în 2021 la 19,59 lei/euro în 2025, o apreciere de +6,4% — față de o inflație în zona euro de doar cca. 22,5% cumulat în același interval (față de 64,7% în Moldova). Moldova continua să se situeze sub pragul celei mai sărace țări membre (Bulgaria: cca. 5.400 euro/an in 2022), dar direcția este clară. Cea mai profundă mutație structurală a perioadei rămâne prăbușirea remiterilor: ponderea transferurilor din afara țării în venitul gospodăriilor a scăzut de la 12,5% în 2021 la 7,2% în 2025. Compensator, activitatea salarială a câștigat 4,6 puncte procentuale, ajungând la 55,4% din total — semn al formalizării pieței muncii și al politicii salariale din sectorul public.

Cheltuielile de consum au crescut în pas cu veniturile, de la 3.039 lei (145 euro) în 2021 la 4.995 lei (255 euro) în 2025, menținând rata de consum în jurul valorii de 87% din venituri — cu excepția anului 2024, când a coborât la 83%, sugerând o acumulare mai mare de economii. Alimentele și băuturile rămân principala destinație a cheltuielilor (41% din total), cu variații majore: 48,3% în mediul rural față de 36% în urban, indicator al vulnerabilității alimentare structurale a satelor. Tocmai în mediul rural se adâncește și principala fractură socială: raportul de venituri urban/rural a escaladat de la 1,44x în 2021 la 1,71x în 2025, reflectând faptul că veniturile urbane au crescut cu 72%, față de numai 45% în rural. O limitare metodologică semnificativă merită, însă, semnalată: în statisticile naționale, categoria 'mediul urban' înseamnă în practică în cea mai mare parte Chișinău — singurul centru urban cu o piață a muncii, servicii și salarii comparabile cu standardele regionale. Orașele mici și mijlocii din restul țării prezintă, în realitate, vulnerabilități structurale similare cu cele rurale — șomaj mai ridicat, infrastructură deficitară, dependență de remiteri și de locuri de muncă în agricultură sau administrație publică — fără ca datele statistice să permită dezagregarea acestei realități. Cifrele 'urbane' supraevaluează, prin urmare, bunăstarea medie a locuitorilor din localitățile urbane non-capitalei. Față de tendințele din UE — unde cheltuielile reale ale gospodăriilor au crescut cu +19,2% în 2024 față de 2021, consolidând redresarea post-inflaționistă —, Moldova, similar venitului disponibil mediu lunar per persoană, parcurge o traiectorie de convergență rapidă. În 2025 cheltuielile de consum totale, medii lunare pe o persoană, deși în termeni reali s-au diminuat cu 0,2%, exprimate în euro, au crescut cu 76% față de 2021.

Opiniile exprimate în acest articol aparţin autorului şi nu reprezintă neapărat și părerea Biroului Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report”. Este permisă preluarea parțială sau integrală a materialului cu indicarea sursei active www.infodebit.md, iar pentru publicațiile tipărite - Biroul istoriilor de credit INFODEBIT.