1. Economie axată pe remunerarea capitalului speculativ
În perioada 2014-2024 rata de schimb valutar s-a depreciat de la 14,04 lei la 17,79 lei pentru un dolar SUA sau cu 27%. Rata cumulativă a inflației pentru perioada respectivă a fost de 224%. Ajustat la rata inflației, rata de schimb valutar pentru un dolar SUA ar fi trebuit să fie de 31,58 lei sau de 41,92 lei pentru un EUR( 1,7, respectiv 2,2 ori mai mare). Rata dobânzii pentru economiile exprimate în moneda națională plasate în sistemul bancar fiind ca regulă mai mare decât rata dobânzii din cadrul economiilor mai dezvoltate, acest fenomen este în măsură să încurajeze mișcările speculative de capital, descrise prin termenul carry trade. În perioada 2022-2025, perioadă caracterizată prin cea mai mare discrepanță dintre evoluțiile ratei de schimb valutar și a ratei inflației, intrările de capital din partea societăți financiare, societăți nefinanciare, gospodăriile populației au fost de peste 300 mil. dolari SUA (circa 50% mai mare față de ciclurile de 4 ani, anterioare perioadei raportate), soldul mijloacelor formate din această sursă în perioada analizată fiind de peste 90 mil. dolari SUA.
2. Competitivitatea economiei tot mai redusă, presiune tot mai mare asupra finanțelor publice
Gradul de acoperire a importurilor prin export în perioada 2014-2024 s-a diminuat de la 44% în 2014 la 39% în 2024, economia națională ratează treptat capacitatea de a face față competiției pentru întreg spectrul de bunuri produse, excedente în comerțul extern de mărfuri menținându-se în prezent doar pentru un număr redus de produse primare din sectorul agricol. Factorul care explică această situație ține de discrepanța masivă din ultimii ani dintre evoluțiile ratei inflației și ratei de schimb valutar care a dus la scăderea pe măsură a competitivității economiei naționale. Dar, acesta nu este singurul impact al revalorizării monedei naționale. Un leu puternic semnifică și venituri mai mici pentru finanțele publice din impozitarea importurilor. Evoluția cursului de schimb valutar prin raportare la rata inflației pentru perioadă de timp începând cu 2014, pe durata unui an este de ordinul a zecilor miliarde de lei. Doar pentru perioada 2022-2024 pierderile bugetului public național aferente încasărilor din aplicarea TVA la bunurile importate, apreciate prin raportare la situația din anul trecut s-au cifrat la sume de la 2 la 7 mld. lei anual.
3. Impactul ratelor de schimb valutar asupra inflației
Inflația a fost volatilă și determinată de factori exogeni, cu o transmitere semnificativă de la cursurile de schimb valutar la IPC și a reprezentat o provocare pentru regimul de țintire a inflației aplicat în Moldova din 2013 (Engler & Meeks, 2026). Principalul motiv al volatilității este ponderea mare în IPC a bunurilor ale căror prețuri sunt în mare măsură determinate exogen, în special alimentele și combustibilii. Ponderea mare a bunurilor importate în IPC a contribuit la o transmitere considerabilă a cursului de schimb asupra prețurilor de consum. Estimările FMI arată că, pentru cursul de schimb leu moldovenesc-dolar american, modificările determinate de șocurile asupra cursului de schimb au o transmitere mediană asupra IPC de 45%; în timp ce pentru cursul de schimb leu moldovenesc-euro, elasticitatea transmiterii este de 53%. Totuși, pentru modificările cursului de schimb determinate de șocurile de politică monetară internă (BNM crește rata de bază → leul se apreciază ca reacție → această apreciere indusă de politică monetară reduce inflația prin ieftinirea importurilor), transmiterea unei modificări a cursului de schimb asupra IPC este de 62% atât pentru cursul dolarului american, cât și pentru cursul leu moldovenesc-euro.
4. Când trebuie înăsprită politica monetară — și când nu
Atunci când inflația este cauzată de șocuri exogene (de exemplu, blocaje ale lanțurilor de aprovizionare, crize energetice sau evenimente geopolitice) și nu de un exces al cererii de consum, instrumentele băncii centrale nu sunt potrivite pentru a remedia situația. Înăsprirea ratei de bază în situația descrisă reduce inflația doar cu prețul contractării inutile a economiei. Conform estimărilor FMI, rata dobânzii la depozite crește cu 0,19 puncte procentuale, după o creștere cu un punct procentual a ratei de bază. Transferul este complet după aproximativ 4 luni, cu o creștere totală de 0,55 puncte procentuale. Rata dobânzii la credite crește, după 3 luni și se stabilizează la o valoare cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât înainte de creșterea ratei de bază. De departe, cel mai mare perdant al acestei politici este statul. Ratele dobânzilor la VMS au reacționat întotdeauna rapid la modificările ratei de bază și mai puternic decât ratele bancare. Din 2021, 71% din creșterile ratei de bază au fost transmise titlurilor de trezorerie în câteva luni.
Opiniile exprimate în acest articol aparţin autorului şi nu reprezintă neapărat și părerea Biroului Istoriilor de Credit „Infodebit Credit Report”. Este permisă preluarea parțială sau integrală a materialului cu indicarea sursei active www.infodebit.md, iar pentru publicațiile tipărite - Biroul istoriilor de credit INFODEBIT.