Posibilitatea unor sisteme economice mari de a face față schimbărilor survenite din exterior și de a menține și dezvolta importante capacități productive, care implicit determină calitatea vieții actorilor care participă sau depind de sistemele economice respective, este dictată de gradul de complexitate a acestora. Economia națională deține pentru anul 2018 a doua, cea mai mică valoare a Indexul Complexității Economice (ICE) pentru statele europene, conform datelor Observatorului Complexității Economice. ICE reprezintă o încercare de a explica corelația dintre activitățile economice prezente într-o regiune prin volumul cunoștințelor acumulate de populația din acea regiune. Mărimea ICE nu este direct proporțională cu mărimea PIB per capita; cea mai mică valoare a ICE pentru o economie europeană în 2018 a fost atribuită economiei Albaniei, care înregistrează o mărime dublă a PIB per capita față de datele pentru economia țării. Dar, sistemele economice cu un grad de complexitate mai mare, la un nivel similar a PIB per capita, dispun de un potențial mai mare de a crește rapid. Astfel, importanța acestui indicator rezidă în estimarea evoluțiilor viitoare a unor indicatori macroeconomici, precum ritmul de creștere economică sau inegalitatea în distribuția veniturilor, dar și rezistența față de acțiunea unor schimbări externe majore, precum este spre exemplu prezenta criză sanitară declanșată anul trecut la nivel mondial.

Sursa: https://oec.world/en/profile/country/mda?compareEciSelector=compareBy2

Pe durata ultimilor ani Moldova a înregistrat un regres la acest capitol. Indexul complexității economice pentru țara noastră a coborât de pe poziția 64 pe plan mondial din anul 2004, la poziția 79 din anul 2016, urmare unui regres important înregistrat în perioada 2014-2016. Datele pentru anul 2018 plasează economia țării pe poziția 78.

Făcând referință la datele anului 2018, produsele oferite spre export de economia națională, care înregistrează cel mai înalt grad de complexitate conform Observatorului Complexității Economice, au fost reprezentate de: ”Mașini și aparate pentru încercări ale proprietăți mecanice ale materialelor”; ”Aparate și dispozitive, chiar încălzite electric pentru prelucrarea materialelor prin operații ce implică o schimbare a temperaturii”; ” Folii și benzi subțiri din cupru cu o grosime de maximum 0,15 mm”; ”Binocluri, lunete, lunete astronomice, alte instrumente de astronomie etc”; ”Lînă de zgură; vermiculită expandată, argile expandate, zgură expandată și produse din materiale minerale similare expandate; amestecuri și articole din materiale minerale pentru izolări termice sau fonice sau pentru absorbția zgomotului”. Totuși, exportul acestor produse în anul 2018 a deținut o pondere infimă, de ordinul a 1,4%, din totalul exporturilor țării care au fost dominate de ” Fire, cabluri”; ”Semințe de floarea-soarelui”, ”Fier și oțeluri nealiate, în lingouri sau în alte forme primare” sau ”Scaune”.

Preluarea parțială sau integrală a materialului se face doar cu indicarea sursei active www.infodebit.md, iar pentru publicațiile tipărite - Biroul istoriilor de credit INFODEBIT.