Capitalul social reprezintă suma de bani pe care o duc asociații în companie la început, la înființarea acesteia, cu posibilitatea ulterioară de majorare sau reducere a acestei sume, prin modificarea actului de constituire şi înregistrarea modificării în Registrul de stat al persoanelor juridice.

Cu alte cuvinte, capitalul social reprezintă totalitatea contribuțiilor persoanelor fizice și/sau juridice care au convenit înființarea unei societăți (S.R.L./ S.A.). Acesta se constituie prin aportul asociaților, reprezentând valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le deţină societatea. În calitate de aport la capitalul social pot fi:

a. Bani (aport la capitalul social în numerar);

b. Bunuri mobile sau imobile, inclusiv drepturi patrimoniale (aport la capitalul social în natură – acesta va fi exprimat în bani după o evaluare a bunurilor de către un evaluator independent, realizată în cel mult 30 de zile de la înregistrarea de stat a societăţii).

Valoarea minimă a capitalului social pentru societățile pe acțiuni din Republica Moldova a fost modificată, prin Legea nr. 18 din 20.02 2020, care stabilește majorarea graduală, de la 20.000 de lei la 600.000 mii lei în 2022.

În cazul societăților cu răspundere limitată (S.R.L.), Legea nr. 135/14.06.2007, cu modificările și completările din 27.09.2016, prevede faptul că, mărimea capitalului social al societăţii se stabileşte de către fondatori în statut. Fiecare asociat va trebui să verse integral aportul subscris în cel mult 6 luni de la data înregistrării societăţii. Suma totală a aporturilor nu poate fi mai mică decât cuantumul capitalului social stabilit în actul de constituire.

Chiar dacă legea nu mai prevede o valoare minimă a capitalului social, există situații în care un capital social în valoare mică poate pune piedici dezvoltării unui S.R.L. Capitalul social reflectă, din punct de vedere juridic, obligațiile unei companii către asociații/acționarii acesteia. El apare ca o datorie (un pasiv) pe termen nedeterminat față de aceștia: în perioada de activitate a societăţii, asociaţii nu pot cere restituirea aportului lor vărsat în capitalul social.

Capitalul social nu reflectă valoarea unei firme, fiind doar obligație minimă legală. Acest lucru înseamnă că asociații unei societăți sunt răspunzători în fața creditorilor societății doar în limita aportului lor la capitalul social al societății, reprezentând partea socială a fiecărui asociat. Potrivit legii, creditorii asociatului pot urmări partea socială numai în temeiul titlului executoriu în cazul în care creanţele nu pot fi satisfăcute din contul altor bunuri ale asociatului.

Practic, dacă societatea datorează unui creditor suma de 50.000 mii de lei și se află în incapacitate de plată, creditorul va putea revendica de la asociatul firmei doar acea sumă reprezentând valoarea aportului său la capitalul social.

Deși, capitalul social nu reprezintă un indicator la bonității financiare a unei companii și nu există o regulă conform căreia societățile trebuie să dețină un capital social substanțial pentru accesarea unor credite, în practică, o societate cu un capital social mic va avea un acces limitat la finanțare. Finanțatorii ezită să acorde credite companiilor cu un capital social mic, deoarece riscul de nerambursare este mult mai ridicat, iar solicitantul nu prezintă suficientă credibilitate.

În altă ordine de idei, pentru accesul la credite, finanțatorii analizează întregul pachet, iar dacă societatea are deja un istoric, o cifră de afaceri interesantă și un profit acceptabil, valoarea capitalului social devine nesemnificativă, comparativ cu o companie start-up, unde capitalul social va fi pus în prim-plan.