Deficitul în comerțul extern cu bunuri înregistrat anul trecut și-a atins plafonul maxim și nu va mai putea crește semnificativ în viitor fără să fie asigurată o schimbare în performanța economică a țării sau, eventual, un progres în relațiile Republicii Moldova cu UE, care să deschidă accesul țării la resurse financiare noi.

Odată cu această realitate, este epuizat și potențialul de creștere al standardelor de viață ale populației, în cadrul modelului existent de organizare economică a țării, bazat pe consum. Consumul gospodăriilor populației contribuie semnificativ la formarea PIB-ului țării, iar o parte considerabilă din acest consum este asigurată din importuri.

Deficitul în comerțul extern cu bunuri a atins cota de 5,6 miliarde dolari SUA în 2024. De departe, cea mai importantă contribuție la formarea mijloacelor financiare necesare în vederea susținerii acestui deficit revine gospodăriilor populației, cu un aport de aproximativ 2,6 miliarde dolari SUA, în creștere cu 50% față de situația de acum un an.

O sursă importantă de formare a lichidităților în valută ale populației o reprezintă remitențele. În 2024, volumul remitențelor a fost suficient pentru acoperirea a doar o treime din deficitul în comerțul cu bunuri al țării – cea mai scăzută valoare din 2019.

Totuși, deși în anii precedenți vânzările de valută din partea populației erau mai mici decât intrările de remitențe, în 2024 situația s-a inversat. Anul trecut, populația a vândut cu până la 41% mai multă valută decât au reprezentat intrările în țară din contul remitențelor.

Este posibil ca această realitate să se mențină pe durata a încă câtorva ani, din contul economiilor în valută ale populației realizate în perioada anterioară. Totuși, nu mai este cazul să ne așteptăm la o creștere semnificativă a importurilor de bunuri în viitor, acestea stabilizându-se deja la nivelul de 8,3–8,8 miliarde dolari SUA anual, începând cu 2022.

Situația privind finanțarea deficitului în comerțul extern cu bunuri din alte surse este diferită. O sursă importantă în acoperirea acestui deficit o reprezintă comerțul extern cu servicii. Deși excedentul în comerțul extern cu servicii a crescut rapid în ultimii ani, în 2024 mijloacele obținute din această sursă au fost suficiente pentru a acoperi doar 33% din deficitul în comerțul cu bunuri, față de 59% în 2020 sau 55% în 2019 – perioade anterioare crizelor succesive prin care a trecut economia națională.

De-a dreptul catastrofală este situația privind atragerea investițiilor directe externe în economia națională. Volumul acestor investiții, raportat la deficitul în comerțul extern cu bunuri, a scăzut semnificativ la doar 4% în 2024, față de 14% în 2019.

Împrumuturile atrase reprezintă, la rândul lor, doar o sursă secundară de finanțare, acoperind 11% din deficitul în comerțul extern cu bunuri în 2023–2024, maximul ultimilor ani fiind de 15%, înregistrat în 2020.